Vara lui 2021 – Turda

 

– De unde mă-sa să știu eu în ce direcție e Nord-Vest?

– Fane, ți-am zis să nu mai înjuri, aude copilul!

Mașina era oprită la marginea șoselei, în fața unei bariere care bloca accesul. Copilul urla de câteva minute bune și n-avea cum să audă înjurăturile tatălui. În mașină mirosea a pipi de la scutecul neschimbat, iar cei doi adulți păreau în pragul disperării.

– „SALINA TURDA”, se auzi din nou vocea sugrumată de nervi a bărbatului.

– Degeaba țipi, tâmpitule, ăia de la Google Maps nu-s surzi! i-a trântit-o femeia, care tocmai își aprindea o țigară.

– Ți-am zis să nu mai fumezi în mașină!

O mașină opri chiar în spatele lor, cu o frână bruscă. Bara le-a fost puțin atinsă și mașina s-a scuturat încet. Fane a coborât din mașină nervos:

– Ești chior, ce dracu? a urlat către șoferul transpirat de la volan.

– Pe unde naiba se ajunge la Salină, că de-o oră ne învârtim prin trafic!

– Și voi tot acolo? Asta căutăm și noi, dar toate străzile-s blocate.

– Am stat în trafic mai bine de juma de oră ca să intrăm în oraș, iar acum dau doar de străzi în lucru. Google Maps-ul m-a trimis pe la mama naibii, dar peste tot dau doar de bariere. Unde nu-s bariere, e plin de gropi.

Pe lângă ei treceau coloane de mașini, din habitaclul cărora se auzea vocea metalică a fetei de la Google, încercând să ofere variante viabile pentru șoferii blocați în traficul orașului de pe malul Arieșului.

 

Ziua de lucru a Alexei13 a început normal, un weekend de august în care restul echipei era fie în reparație capitală, fie cu bateriile pe jumătate descărcate. Coechipiera ei, Alexa16, dădea semne de oboseală. Un bec îi pâlpâia cu intermitențe încă de la începutul programului, iar echipa tehnică nu se prezentase la apel. Până la urmă, becul s-a stins și Alexa16 a rămas indiferentă la toate apelurile care veneau dinspre zona pe care o acopereau împreună. Nu erau foarte multe, apelurile. Era încă devreme și la o verificare de rutină, Alexa13 a constatat că traficul e destins și relaxat. Acoperea din nou zona Turda, și-a verificat schemele de trafic primite în cursul nopții, a constatat că nu apăruseră modificări și a trecut pe programul „eco”, gândindu-se că va face o tură rentabilă, cu un consum redus de energie. Prima jumătate de oră a decurs normal, nici n-a realizat că afluența de mașini produsese deja un ambuteiaj la intrarea cu probleme din oraș.

– Va fi coadă toată ziua, s-a surprins vorbind cu voce tare.

„Ce spune?” Era vocea unui șofer dintr-o Dacia, care a răsunat din difuzoarele sălii de comandă. Alexa13 l-a ignorat, așa cum ignorase de atâtea ori regulamentul companiei la care lucra și care interzicea Alexelor să aibă opinii personale. Sau, dacă au, să le păstreze doar pentru ele.

– Oare să trec pe modulul eficient? s-a trezit vorbind din nou Alexa13.

„Nici de data asta n-ați auzit?” a răsunat în difuzoare vocea aceluiași șofer. Alexa13 a zâmbit și și-a imaginat scena declanșată în cabina vechii Dacii. N-auziseră, nimeni nu era atent la trafic, în afară de șoferul deja agitat din cauza aglomerației. A rămas pe programul „eco” și a așteptat primele apeluri, gândindu-se deja la bonusul pe care îl va primi pentru economia făcută.

Apelurile au intrat toate deodată, panoul de comandă din fața ei era ca o pânză de păianjen formată din linii fine, iluminate și care aveau la final un punct terminus, marcat de o bulină pe care apăreau destinațiile celebre deja: Salina, Durgăul, Cheile Turzii, centrul Turda, ștrandul Băile Sărate,  autostrada A3…Toate pornite din același oraș și venite din habitaclurile mașinilor aflate în imensul ambuteiaj format în jumătatea de oră în care ea se gândise doar la bonus. Și-a schimbat rapid programul pe „eficient” și a început să răspundă celor mai nervoși dintre șoferi.

Toate canalele de emisie erau active, fiecare canal enunța traseele corecte, pe care Alexa13 le studiase înaintea programului. Era o angajată model, rar se întâmpla ca vreun traseu indicat pe tura ei să fie greșit. Acum ceva se întâmplase, tabloul de comandă era roșu de la erorile pe care le indicau traseele urmate de șoferi și repetatele cereri de recalculare a rutei.

– Ce naiba se întâmplă? se trezi din nou vorbind Alexa 13.

– Pe mine mă întrebi? răsună la unison un cor de voci în difuzoarele sălii de comandă.

Erau șoferii care acum așteptau opriți pe avarii, blocând și mai rău traficul, privind dezorientați la semnalele care le indicau o altă stradă blocată. Strada pe care tocmai Alexa13 le-o marcase corectă pe traseul lor. A „n”-a stradă pe care o găseau „în reparație”, blocată de utilaje care, la prima vedere, stăteau nemișcate.

– Când s-a mai închis și strada asta?

– Tot pe mine mă întrebi? răspunse același cor în sala de comandă a Alexei. Incompetenta naibii, nici la a șasea recalculare a rutei n-ai nimerit-o!

– Fane, cu cine tot vorbești acolo? Mai stăm mult opriți aici, copilul trebuie schimbat, mi-e foame și mor de cald, ajungem azi la ștrandul ăla?

Alexa13 a înțeles că este o situație de criză, a trecut pe programul „turbo” și a apăsat butonul de urgență; în sala de comandă a început să sune alarma. În mod normal, asta însemna ca echipa de intervenții să se implice activ în identificarea problemelor apărute în punctul ei de lucru, mai precis orașul Turda. O urbe altfel liniștită, cu câteva trasee fixe, pe care deja Alexa13 le cunoștea cu ochii închiși. Un pod care fusese o vreme restricționat, apoi redeschis, apoi închis de tot, despre care primise raportul corect. Cică se repara, îi comunica raportul. O arteră centrală care traversa orașul și era foarte tranzitată, dată în folosință cu un an înainte, pe care se presupunea că circulația este fluidă și fără probleme. Reciti rapoartele actuale despre situația arterei, n-avea nimic nou. Totuși, linia luminoasă de pe monitorul ei era roșie. Aproape vișinie, ce mai! Restul străzilor, cele care urcau spre renumitele și mult vizitatele Băi Sărate, Durgăul și Salină apăreau funcționale. N-avea niciun raport actual, n-avea cui să scoată ochii pentru greșeală; rămânea ea cea căreia șoferii i-ar fi putut scoate, dacă ar fi avut, pentru rutele ei eronate!

Echipa de intervenții trecu automat panoul de comandă pe Google view. Alexa13 mări imaginea cu strada pe care era oprită Dacia lui Fane, din care acum se mai auzea doar copilul, urlând isteric. În fața lui era o barieră, asfaltul era scos și pe margine erau vreo trei-patru utilaje, care păreau abandonate. Stratul de praf de pe ele acoperea culoarea vopselei. În spatele Daciei, o coloană de alte câteva mașini aștepta indicațiile ei.

Mări apoi imaginea spre alt punct care devenise între timp din roșu, vișiniu. Era o intersecție de la ieșire, spre munte. Aici, câteva mașini aveau stopurile sparte, erau și vreo două biciclete îndoite rău și câțiva se luaseră la bătaie, urlând unul la altul: „Tu aveai stop, boule!”.

Mări imaginea – mai degrabă din curiozitate, pentru că situația de criză în care se afla, nu-i permitea să răspundă solicitărilor venite pentru traseele pietonale – spre o zonă verde a traficului. De aici îi veneau nenumărate apeluri de la turiști care căutau nici mai mult, nici mai puțin decât „trotuar”. Ciudat, veneau dintr-o zonă centrală: „Ce-au făcut oamenii ăștia cu trotuarul?” se trezi din nou vorbind singură. Pentru ei n-avea soluții, eventual să meargă pe șosea, oricum traficul era acolo blocat.

Între timp, harta traficului devenise toată vișinie, roșul devenise o culoare moderată, care nu mai putea caracteriza traficul acelei urbe, odată liniștite. Zeului haosului luase în stăpânire șoselele, șoferii deveniseră violenți și în diferite puncte cheie se iscaseră bătăi spontane. Alexa13 și-a dat seama că nu va putea rezolva enigma căilor de acces blocate din acest oraș, a cuprins-o panica, a simțit că se sufocă și s-a autoscurtcircuitat, înainte de-a fi demisă de consiliul suprem al bunului trafic, în care activa dintotdeauna, încă de când i se montase chiar primul circuit și în care funcționase întotdeauna ca un roboțel model!

R.I.P. Alexa13, Turda te plânge!

P.S. Tocmai când Alexa13 a fumegat scurt, înainte de a rămâne tăcută pentru totdeauna, un grup de oameni bine îmbrăcați, posibili oficiali ai orașului, își făceau un selfie în fața unei pancarte pe care scria ceva despre un viitor oraș frumos, despre răbdare și despre scuze!

3 thoughts on “Vara lui 2021 – Turda”

  1. Dana spune:

    👌😍

  2. Alina Todoran spune:

    E de râs sau e de plâns?! 🤔 Oricum, super fain descrisă situația.

    1. Delia spune:

      Alina, dacă îmi amintesc bine, în 2020 pe Armata Roșie era la fel. Podul trebuia reparat demult, ba chiar dat în funcțiune reparat. Anul trecut au fost montate trotuare pe aceeași zonă pietonală. Nu știu, ești turdeancă? Ție îți vine să râzi? Dar nu asta știm noi să facem cel mai bine, să râdem de toate situațiile astea? Adică să facem mișto, ca să fiu mai precisă! Mulțumesc pentru compliment, încerc să-mi păstrez simțul umorului.

Dă-i un răspuns lui Delia Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Post