Cadou de aniversare

„Dimineața era extrem de liniștită. Soarele strălucea cu putere în spatele draperiilor groase, iar câinii dormeau liniștiți, pe cimentul cald. Era o dimineață perfectă, iar ceasul electronic marca data de 15 martie. Era ziua concertului!

Și-a amintit coșmarul din care tocmai se trezise, în care ambulanțele cu sirene pornite se perindau unele după altele pe șoseaua principală. Știrile continuau să fie înfricoșătoare și peste tot stăpânea frica.

S-a scuturat de vis și s-a îndreptat spre ibricul de cafea. Câinii aveau botul lipit de sticla ușii de la intrare și le simțea nerăbdarea. A luat biscuiții pe care îi așteptau în fiecare dimineață și s-a îndreptat spre ușă, dar clanța era blocată. Ușa a rămas închisă și mâna ei lipsită de putere. În casă era o liniște firească, iar tot zgomotul nefiresc din timpul coșmarului era deja uitat. Era o zi de primăvară așa cum trebuia să fie. În plus, era ziua concertului.

Melodia a trezit-o brusc, câinii lătrau, erau mai agitați decât oricând și a realizat că totul fusese un vis. Unul frumos, cu o zi de primăvară în care se pregătea pentru concertul lui Sting. A stat cu ochii ațintiți în tavan, iar din deșteptătorul de pe măsuță se auzea vocea lui Sting. Și-a amintit visul despre o zi de primăvară așa cum trebuia să fie și s-a întors pe partea cealaltă. Era păcat ca visul să nu continue.”

 

Din 2019 sunt casnică. Adică, stau pe lângă casă. Pe vremea când încă munceam, mi-am setat ca alarmă de trezire piesa lui Sting „Brand new day”. Încă o mai am, deși alarma sună foarte rar. În ultimii ani am foarte puține locuri spre care mă grăbesc.

Astăzi este 15 martie, o zi în care trebuia să-mi primesc cadoul de aniversare. Mai precis, biletul de intrare la concertul Sting, de la Cluj. Am vrut să vă spun totul altfel, de aici textul dintre ghilimelele de mai sus. O încercare de „dramatizare” a scenariului, un text despre care nu credeam vreodată  să vadă lumina.

Concertul s-a amânat și ne rămâne ca o speranță pentru sfârșitul verii. Pentru că, inevitabil și fără echivoc, va fi vară. Pomii vor înmuguri și florile vor colora din nou pervazele ferestrelor din satul meu. Vara va fi lungă, fierbinte, câinii vor dormi pe cimentul cald și zilele se vor alungi leneșe. Eu voi aștepta.

Și uite așa voi afla și eu cum este posibil să aștepți cu nerăbdare să treacă vara!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Related Post

JazzJazz

Stăteam la casa de pe colină, o aveam pe Alexandra în vizită. Întotdeauna ne-am gândit la un câine și din păcate, atunci am crezut că e momentul să avem unul.

BrunoBruno

Bruno A fost singurul blond din familie. L-am luat de la crescători de rasă, era un Golden Retriver și nu mai știu de ce am ales chiar rasa asta. Ne-am